Cine sunt studenţii zilei de azi? Ar fi o întrebare retorică dacă am trata–o prin prisma viziunii parinţilor care şi–au trimis odraslele la învăţătură. Din păcate, realitatea ne determină să calificam altfel această întrebare. De fapt, când imi amintesc lozinca “Tinerii sunt viitorul nostru”, mă îngrozesc şi mă cutremur. Care viitor? Unul pe lângă care prezentul să ne pară un paradis?! Cine să ne construiască acest viitor? Studenţii care au umplut universitaţile la cele mai diverse şi mai deocheate facultăţi nu pentru a obtine o specialitate şi cunoştinţe pe care le–ar aplica spre binele lor şi al societaţii, ci pentru a nu rămâne fără diplomă şi, deci, în urma de cei din gaşcă?! Mulţi studenţi habar n–au unde se află Biblioteca Naţională, ori “B. P. Haşdeu” sau altele, în schimb pot să–ţi spună pe de rost cât costă berea la “Enigma”, “Triluxe” şi alte instituţii de acest gen. Pentru aceşti studenţi sintagma “om cult” a devenit o batjocură, ceva spre care nu trebuie să tindem, ci, dimpotrivă, de care să fugim ca dracul de tămâie. S–a ajuns la situaţia când pregatirea pentru ore este calificată drept ceva anormal. Deseori, celor care îndrăznesc să facă, la modul serios, carte, le este ruşine să recunoască acest lucru, preferând să nu raspundă la lecţii. Subcultura ia locul culturii. Valorile general–umane adevărate sunt substituite de nişte idealuri–surogat. Tinerii nu manifestă nici un interes faţă de evenimentele care au loc în jurul lor şi în lume, iar lipsa lor de creativitate şi imaginaţie este de–a dreptul şocantă. Desigur, sunt şi studenţi care învaţă, frecventează bibliotecile, dar ei fac acest lucru cu atâta apatie, incât metoda lor de studiere este total detaşată de esenţa învaţămantului şi de rolul acestui proces in formarea personalitaţii şi a specialiştilor.

Generaţia actuală de tineri şi–a pierdut total interesul de a învăţa, ba mai mult, nu posedă capacitaţi necesare pentru studii. O fi avut el, Cernobilul, unele consecinţe, dar mai există, probabil, şi alte motive. Multi tineri sunt lăsaţi de capul lor de către parinţii plecaţi peste hotare în cautarea unor munci ce le–ar permite să–şi întreţină familia. Alţii sunt alintaţi de o viaţă buna si de uşurinţa cu care obţin tot ce–şi doresc. Şirul motivelor poate fi continuat, dar esenţa este că avem o generaţie tânăra care nu va fi in stare să preia conducerea ţării şi să rezolve problemele care ar putea apărea în calea dezvoltării statului nostru. Şi acest lucru se va manifesta, în primul rând, prin absenteismul şocant al tinerilor la alegerile din 2009, cand ei vor permite iaraşi reprezentantilor generaţiei de varsta a treia să aleaga pe cine vor ei, indepartand, înca pentru caţiva ani, R. Moldova de lumina din capătul tunelului.
sursa ziaruldegarda.md

Sãrbãtorile de iarnã sunt aşteptate cu nerãbdare de cei aproximativ 200 de elevi din Republica Moldova care studiazã în judeţul Vaslui. Pentru elevii din Republica Moldova emoţia apropierii sãrbãtorilor de iarnã cu greu poate fi descrisã în cuvinte. Dorul de familie, de locurile natale şi implicit de tradiţii, îi copleşeşte cu trei sãptãmâni înainte de venirea vacanţei. Plecaţi la o vârstã fragedã de acasã, vacanţele reprezintã pentru ei singura posibilitate de a-şi vedea familia. Cu toate acestea, elevii veniţi din Republica Moldova sunt extrem de ambiţioşi. Chiar dacã le e greu sã stea departe de familie şi prieteni, aceştia îsi doresc sã meargã la studii superioare tot în România.

Cu siguranţã, bucuria venirii vacanţei şi a sãrbãtorilor de iarnã este împãrtãşitã de majoritatea elevilor din şcolile bârlãdene. Totuşi, emoţiile cele mai mari le încearcã elevii din Republica Moldova, care merg foarte rar acasã, din cauza depãrtãrii şi a formalitãţilor adesea agasante de la vamã.

Elevii din Republica Moldova sunt admişi la liceele din România pe baza unor fişe cu opţiuni. Repartizarea lor are loc la Iasi, în cadrul unei comisii speciale. Pe perioada studiilor, elevii basarabeni beneficiazã de bursã şi cazare gratuite, cheltuielile pentru şcolarizarea lor fiind suportate de statul român. În prezent, în judeţul Vaslui învaţã peste 200 de elevi basarabeni. Cei mai mulţi studiazã la Grupul Şcolar “Ion Mincu”, Liceul “Mihai Eminescu” din Bârlad şi Liceul “Cuza Vodã” din Husi.

sursa romanism.net

Tinerii din Republica Moldova au posibilitate să obţină burse de studii pentru învăţământul universitar şi postuniversitar ăn Cehia. În acest sens, pentru anul de învăţământ 2008-2009, Guvernul statului ceh şi-a arătat disponibilitatea de a oferi 15 burse pentru studii universitare în limba cehă şi studii de master şi doctorat în limba engleza, transmite DECA-press.
Pentru bursele universitare sunt eligibili doar absolvenţii de liceu, promoţia 2008. Aceştia pot să opteze pentru studii cu durata de 3-4 ani în domeniile agricultură, economie, inginerie, mediul ambiant, managementul resurselor umane şi studii pe un termen de 5-6 ani pentru specialităţile medicină şi medicină veterinară. Studiile universitare urmând a fi precedate de studierea limbii cehe timp de două semestre, precizează Petr Kypr, ambasadorul Republicii Cehe la Chişinău.

Cererile de participare la concurs urmează a fi depuse la Ambasada Republicii Cehe până la 17 decembrie curent.

sursa DECA-Press

Centrul Pentru Drepturile Omului din Moldova (DPDOM) afirmă că Regulamentul cu privire la organizarea concursului pentru ocuparea locurilor vacante la funcţia de conducător al instituţiei de învăţământ preşcolar, primar şi secundar general contravine legislaţiei naţionale şi tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte.

CPDOM a făcut această constatare în urma publicării, la 14 noiembrie curent, de către Ministerul Educaţiei şi Tineretului (MET), a unui anunţ privind ocuparea posturilor vacante de directori la câteva licee. Potrivit acestuia, la funcţia de director pot candida doar persoanele care au vârsta mai mică cu patru ani decât vârsta standard de pensionare (femei – 57 de ani, bărbaţi – 62 de ani).

Convenţia privind discriminarea în domeniul ocupării forţei de muncă şi exercitarea profesiei, din 25.06.1958, ratificată prin Hotărârea Parlamentului nr. 593-XIII, din 26.09.1995, defineşte discriminarea drept orice fel de diferenţe, excludere sau preferinţă, bazată pe rasă, culoare, sex, religie etc., care are ca efect să limiteze egalitatea de posibilităţi privind ocuparea forţei de muncă şi exercitarea profesiei. Declaraţia Universală a Drepturilor Omului stipulează că toţi oamenii sunt egali şi au dreptul, fără deosebire, la protecţie egală împotriva oricărei provocări la o astfel de discriminare.

sursa flux.md

Circa 177 mii de copii moldoveni sint afectaţi de migraţia peste hotare a părinţilor lor. În ultimii ani, numărul copiilor care cresc fără ambii părinţi s-a dublat, reprezentând acum circa 30% din totalul minorilor, s-a anunţat, joi, la conferinţa „Drepturile copilului şi migraţia“, pe care au organizat-o Ministerul Protecţiei Sociale, Familiei şi Copilului şi UNICEF Moldova. Reprezentantul UNICEF Moldova, Ray Virgilio Torres, a menţionat că migraţiunea şi consecinţele ei sint o problema a statului, iar UNICEF doar a realizat un studiu care arată în mod elocvent cum şi pe cine afectează acest fenomen. „Incontestabil, aspectul pozitiv al migraţiunii este îmbunătăţirea situaţiei financiare a familiilor, cetăţenii moldoveni pleacă peste hotare anume după bani. Dar migraţiunea afectează starea psiho-emoţională a copiilor rămaşi fără îngrijire părintească“, a subliniat el. în studiu se arată că la 10% din copiii ramaşi fără supravegherea părinţilor s-a înrăutăţit reuşita şcolară; în majoritatea cazurilor, femeile pleacă la munci, iar educaţia în lipsa mamelor îi afectează pe copii mult mai mult decît absenţa taţilor. Psihologul Zinaida Bolea, care lucrează cu copiii de mai mulţi ani, a afirmat că la asemenea copii se atestă mai des tulburari neurotice, stări depresive, tulburari de comportament. Rămaşi fără supraveghere, mulţi copii abandonează şcoala, adoptă un comportament antisocial.

Sursa infotag.md

120 de tinere cu vârste cuprinse între 18 şi 25 de ani din municipiile Chişinau şi Bălţi, vor munci în reţeaua de magazine alimentare „Fourchette”, în calitate de casieriţe şi vânzători consultanţi. Tinerele au fost instruite gratuit timp de două luni. Aceste acţiuni se înscriu în cadrul unui proiect anti-trafic, lansat de Organizaţia „Catholic Relief Services” în R.Moldova şi susţinut financiar de Departamentul Muncii al SUA, Programul „Noi Perspective pentru Femei” al USAID şi de Guvernul R.Moldova.Ministrul adjunct al Economiei şi Comerţului, Sergiu Sainiciuc, şi-a exprimat speranţa că numărul tinerelor care vor munci în noua reţea de magazine va fi în creştere şi asta pentru că salariul oferit este unul bun. Problema şomajului şi a creării locurilor de muncă, spune Sainciuc, deşi se află pe agenda autoritaţilor centrale, deocamdată nu poate fi soluţionată.
Pentru a ajunge să muncească în noua reţea de magazine alimentare, tinerii sunt selectaţi după nişte criterii, ne-a spus coordonatorul proiectului, Ina Pâslaru, de la Organizatia „Catholic Relief Services”.
Aici pot lucra persoanele care nu au un venit lunar şi care nu au un trai decent. Într-un cuvânt, implicăm activ comunitatea, mergem la şcoli, primării, de unde am putea afla informaţiile necesare. Pentru o persoana care abia a absolvit facultatea sau care işi face studiile la sectia fără frecvenţă şi nu are nici un fel de venit sau pentru o persoană care nu a avut nici o experienţă de muncă, este un început bun.

Sursa reporter.md

La finele lunii decembrie, în România va avea loc Târgul Firmelor de Exerciţiu. La el vor participa firme de exerciţiu din România, Austria, Muntenegru şi Moldova.

Ce este o firmă de exerciţiu? Ea reprezintă o organizaţie virtuală a studenţilor specializaţi în management şi contabilitate. Spre exemplu, în ţara noastră există 3 firme de exerciţiu: cea a Colegiului de Informatică, a Colegiului Financiar-Bancar şi cea a Colegiului Naţional de Comerţ. Sediul unei firme se află în incinta colegiului respectiv. Este vorba despre un birou dotat cu compiutere, telefoane şi alte lucruri indispensabile unei firme. Studenţii care fac parte din firmă au diferite funcţii, îndeplinesc însărcinări şi sunt responsabili pentru soarta firmei. Ei încheie tranzacţii, acorduri, fac transferuri băneşti, împrumuturi şi multe alte operaţii, toate gestionate de un anumit profesor. Scopul acestor firme şi a întregului proiect (propus de Austria) este de mări posibilitatea studenţilor de a pune în practică teoria acumulată la orele de curs.

Acest proiect se desfăşoară deja al 2-lea an. Firmele de exerciţiu sunt supuse unor analize riguroase în timpul târgurilor anuale dintre ţări. Astfel au loc schimburi de idei şi practici, iar agenţii economici interesţi de proiectele firmelor de exerciţiu, pot deveni cu uşurinţă sponsorii acestora, doar că de această dată sponsorizarea se face nu virtual, ci în realitate.

Diana Botezatu, manager-general al firmei de exerciţiu Eco-oil SRL (Colegiul naţional de Comerţ) :”După finisarea studiilor va trebui să transmit firma unei alte grupe de studenţi, care va continua s-o gestioneze. Responsabilitatea mea este să contribui la prosperarea firmei atât pe plan naţional, între colegiile din ţară, cât şi pe plan internaţional. Sunt foarte entuziasmată de ceea ce facem aici şi sunt sigură că această activitate îmi va fi de mare folos în momentul în care voi fi angajata unei firme adevărate. Sper ca acest moment să nu întârzie prea mult“.

Mai mult de 200 de studenţi au fost exmatriculaţi într-un semestru la Colegiul de Informatică din Chişinău de când în fruntea acestuia este un nou director. Motivul principal al exmatriculărilor este numărul mare de absenţe al studenţilor. În al doilea rând este purtarea nedisciplinară. Ala Cunea, studentă anul III:”Sunt de acord cu stricteţea şi ordinea care se fac tot mai simţite. Nu se mai plimbă nimeni pe coridoare în timpul orelor sorbind din cafea, fumând sau ascultând muzică. Totuşi, uneori se mai exagerează. Iar noi nu suntem pro-dictaturişti.” Începând cu anul 1985 şi până acum, colegiul a fost condus de Petru Buceaţchi, dar pentru că acesta a ieşit la pensie, în urma unui concurs organizat de Ministerul Tineretului şi Educaţiei, director al instituţiei a devenit Veaceslav Palancica, care a activat până acum în calitate de şef-adjunct al colegiului.

Interviu realizat cu Victor Axentie, angajat al unei firme americane de cosmetică ce are o filială şi în Moldova. Victor face studii prin corespondenţă.

 Ce înseamnă Customer Service?

Customer Service ar însemna Servicii cu Clienţii, adică deservirea clienţilor companiei.

Care sunt cerinţele faţă de un operator care deserveşte clienţii, şi o face în majoritatea cazurilor prin telefon.

Fiecare companie are propriile reguli, în dependenţă de activitatea sa, dar important şi valabil pentru toţi operatorii de acest gen este faptul că clienţii sunt cele mai importante persoane din cadrul companiei, deci au dreptul la cea mai calitativă deservire.

Ce înseamnă deservire calitativă?

A răspunde la toate întrebările, a nu spune niciodată “Nu ştiu” sau “Nu sunt sigur”. A explica de câte ori este nevoie unul şi acelaşi lucru. A fi rapid şi corect, amabil şi tacticos. A avea voce calmă şi nervi de oţel.

 Nervii de oţel, bănuiesc, sunt pentru o anumită categorie de clienţi, sau pentru toţi?

Este vorba despre o cultură a convorbirilor telefonice. În Republica Moldova ea abia se dezvoltă. Nu mă mai miră faptul că unele persoane nici nu răspund la salut şi nici nu spun “Mulţumesc” la sfârşitul conversaţiei. Multe persoane care ne telefonează se adresează cu “Tu”, de parcă am fi rude apropiate sau unii cred că dacă eşti mai tânăr decât ei, atunci poate dispărea cu uşurinţă orice urmă de respect.

Eşti angajat de aproape un an de zile. Care este pentru tine cea mai importantă lecţie pe care ai învăţat-o aici?

Am descoperit că femeile nu ştiu măcar unele lucruri elementare despre cosmetica pe care o folosesc sau pe care şi-ar dori să o folosească. Ele urmăresc din păcate doar efecte spectaculoase, adică rapide, şi preţuri avantajoase pentru că în Republica Moldova femeile nu sunt încă pregătite să cheltuie mulţi bani pentru cosmetică. Când vor înţelege că nimic bun nu costă puţin, va fi prea târziu.

De când s-a cazat în căminul nr. 6 al USM, Elvira Ciobaniţa a schimbat 2 paturi, iar o noapte a petrecut-o chiar pe podea.
Elvira Ciobanita:” Am primit un pat pe care nu puteai dormi. Nici nu-şi ţinea echilibrul, dărămite sa dorm pe el. Salteaua era distrusă. De timp probabil. Îţi dădea senzaţia că te legeni pe un hamac. Iar eu credeam că-mi voi visa mirele…”
După 2 săptămâni de aşteptare, lemnarul căminului a meşterit patul, dar în aceeaşi seară, Elvira Ciobaniţa, încercând să se aşeze, a ajuns iar pe podea.
E.C.:” Noroc că nu m-am accidentat. În schimb am visat pe diagonală.”
După 3 săptămâni de la cazare patul cu ghinion a fost schimbat pe unul lăsat de cineva pe hol. Noaptea de 4 spre 5 noiembrie a trecut fără peripeţii. Patul e întreg, iar şefa odihnită. Şi-a visat chiar şi mirele: director al unei fabrici de mobilă.