Dansez pentru mine

Cine spunea că emisiunile tv, mai bine zis show-rile tv sunt lipsite de inspiraţie? Unul dintre ele chiar ne-a făcut să organizăm într-o bună zi (5 octombrie) mini -concursul “Dansez pentru mine”. În joc s-au pus câtevai genuri de dans: popular, R&B şi salsa.
R&B-ul a pierdut repede din poziţii. Bătălia mare s-a dat, deci, între dansul popular şi salsa. Muzica populară autohtonă i-a inspirat pe concurenţii din prima tabără preţ de câtevai dansuri, după care nimeni nu mai avea îndoieli că salsa este dansul învingător. Ritmurile latino-americane i-au molipsit nu doar pe toţi participanţii, dar şi pe  ”spectatori”.
Ringul de dans s-a transformat într-un vârtej ameţitor de paşi, salturi şi unduiri. I-am întrebat apoi pe concurenţi de ce salsa şi nu dansul popular? Iată ce mi-a raspuns Oxana, învingatoarea concursului:”Nu am nimic împotriva dansului popular, doar că în seara aceasta muzica afro-cubanezilor ne-a susţinut buna dispoziţie. Salsa este dansul tinerilor şi îndragostiţilor, probabil din această cauză am învins.”

Pentru urmatoarea ediţie a concursului am decis să dansăm tango, cha-cha-cha şi bătuta moldovenească.
Cât patriotism…

Printre flori

 

Dacă ai marele noroc să te susţină financiar părinţii, atunci nu mai ai de ce să-ţi faci griji. Ţie nu-ţi ramâne decât să mergi la ore şi să înveţi conştiincios. Dacă, însă, eşti tu cel care trebuie să-i ajute, va trebui să-ţi împarţi foarte bine timpul ca să reuşeşti şi la serviciu.
Vă tentează anunţuri de genul:”Avem nevoie de chelneri. Salariul nu mai mic de 2000 de lei. Program avantajos”? Atunci consideraţi-vă deja angajaţi. Nu se ştie însă, pentru cât timp. Iar întrebarea despre un contract de muncă nici n-o puneţi. Mai bine profitaţi de moment şi lucraţi de zor vreo doua luni de zile ca să mai ciştigaţi un bacsis.

Renumita piaţă de flori din centrul Chisinaului, spre exemplu, are în cea mai mare parte drept angajaţi – studenţi, preponderent domnişoare. Condiţii de muncă? Pentru ca florile să nu se ofilească, temperatura în butic nu trebuie să depăşească 5 grade Celsius. Dacă geamul îngheaţă, trebuie presurat cu sare şi apoi şters bine cu o cârpă umedă. După miezul nopţii studenţii mai pot aţipi pe un pat improvizat din scaune, cu riscul de a fi văzuţi de “stapâni”. Unica lor şansă de-a se încălzi este cafeaua adusă cu regularitate de o matuşică sărmană, care seamănă mai mult a boschetar. Dar cine este cu adevarat boschetar la piaţa de flori dacă un student nu câştigă timp de o noapte mai mult de 40 de lei?
Când am întrebat-o pe colega mea Tatiana, care lucrează al treilea an deja “printre flori”, cum rezistă, ştiţi ce mi-a răspuns?
“Fiecare lucru pe lumea asta are două părţi: una bună şi una rea. Important este să poţi să o alegi pe cea care-ţi place.”

Spre Europa!

“Sistemul educaţional curent a rămas mai mult sau mai puţin neschimbat încă din perioada sovietică. Structura actuală a şcolilor reflectă situaţia din timpurile economiei planificate.”
Astfel îşi începe concluziile expertul UE, domnul Stavrou, în domeniul educaţiei după realizarea raportului “Politici educaţionale în procesul de integrare europeană a RM”, prezentat în incinta ASEM-ului. Invitaţii au cerut nemultumiţi explicaţii.
“Nu putem fi de acord cu această constatare nici într-un caz.” (Alexandru Belostecinic, rectorul ASEM)
Asaltat de întrebari privitoare la neclaritatea mesajului, expertul a fost nevoit să-şi ceară scuze pentru iniţiativa sa, iar domnul Belostecinic, mustrat probabil de conştiinţă, a propus spre discuţie nimic altceva decât binecunoscutul subiect “Realizările RM în sistemul de învăţămînt“.
“Cât priveşte instituţiile superioare de învaăţământ, aici s-au făcut mari realizări. Eu aş spune chiar că am întrecut cu mult nivelul european.”
După părerea rectorului ASEM, problema instituţiilor de învăţământ superior din Moldova este că acestea nu figurează în rateing-urile universităţilor europene. Cauza este banală.
“Noi am încercat să obţinem acreditare printre universităţile europene, dar taxa este de 28 de mii de euro. Pentru noi această sumă este foarte mare, cu toate că altă piedică nu avem.”(Alexandru Belostecinic, rectorul ASEM)
Întrebarea cea mare a expertului a fost:” De ce în Grecia, care are 10 mln de locuitori, sunt 22 de universităţi, pe când în Moldova, cu numai 3,5 mln de oameni, există 37 de instituţii de învăţământ superior? Oare aceste universităţi, care seamănă mai mult a licee, corespund nivelului european?
Asistenţii(lectori) au invinuit circumstanţele socio-politice din ţară, nepunând la îndoială înalta calitate a studiilor pe care le prestează tinerei generatii.
Vor da sau nu atenţie autorităţile RM concluziilor domnului Stavrou, nu se ştie. Cert este însă faptul că acestea nu sunt deloc dispuse să-i discute problemele cu experţii de peste hotare. Vorba veche:” Să nu scoatem gunoiul din casă.”